Structura generică a manualului de identitate
Un manual (generic) de identitate vizuală va conține următoarele capitole:

A. Semnătura vizuală + reguli de aplicare
Cuprinde următoarele sub-capitole:
- rolul și importanța mărcii;
- personalitate, coordonate de dezvoltare, atribute de marcă;
- semnătura vizuală: simbol, logotip, logo-text,  slogan;
- forme permise de utilizare;
- spațieri impuse și spații de siguranță;
- specificații culori de firmă: CMYK, RGB, PMS, HEXA, RAL, alb-negru și grayscale;
- imprimări pe culori deschise / închise / backgrounduri acceptabile / inacceptabile;
- fonturi utilizate;
- erori și interdicții de utilizare ale semnăturii vizuale.

B. Aplicaţii ale semnãturii vizuale
Aceastã secţiune cuprinde o listã variabilã de aplicaţii corecte ale semnãturii vizuale, incluzând în general elemente cu utilizare constantã şi al cãror design se modifică la intervale mari de timp. Elemente suplimentare pot fi adãugate în listã. Proiectele de design cuprinse în aceastã secţiune sunt incluse ca resurse pe CD-ul de identitate vizualã şi pot fi utilizate liber. În general acest capitol cuprinde: cãrţi de vizitã, coli cu antet, plicuri, mape, coalã fax, template Word pentru scrisori şi alte documente de firmã, legitimaţii, facturi personalizate, decorãri de maşini, signalisticã de interior şi exterior, salopete,
uniforme, etc.

C. Exemple de utlizare corectã a semnãturii vizuale
Scopul acestei secţiuni este de a crea o imagine realã a modului în care firma de design vede identitatea vizualã a mãrcii aplicatã în mediile vizuale specifice mãrcii respective: reclame în ziare şi reviste, coperţi de publicaţii, afişe, pliante, broşuri, autocolante, standuri, bannere stradale, panotaj stradal, obiecte promoţionale, faţadã de magazin, etc. Contine un set întreg de conventii estetice si vizuale care însotesc “brandul” si îi conferă elementele necesare în asocierile potentiale pentru a-l putea face mai usșor de identificat pe zona versatilă a comunicarii vizuale.

Acest manual este important pentru că îsi propune să elimine la maximum posibilitatile de asociere gresită care ar pune în pericol identitatea brandului. Orice brand trebuie obligatoriu să fie însotit de un manual de identitate vizuală. Acesta poate avea de la câteva zeci de pagini în cazul unui brand simplu, până la sute de pagini pentru unul sofisticat.

Și în final nu uitați ce este cel mai important:

Respectarea identității vizuale este un prim pas în construirea unui veritabil brand.

Dimensiuni formate standard (ISO A)

Formatul A0 este definit ca formatul standard cu suprafata de 1 mp (suprafata necesara pentru calcularea greutatii diverselor tipuri de hartie).Fiecare dimensiune reprezinta jumatate din dimensiunea formatului mai mare. Astfel daca taiem o hartie A0 obtinem doua hartii A1. Daca taiem o hartie A1 obtinem doua hartii A2 si tot asa…
Acest raport de 1 la 2 este important pentru micsorarea la scara utilizata in microfilme, scanari, copieri, multiplicari, arhivari ale documentelor.

Urmatoarea diagrama explica dimensiunile standard derivate din marimea A0 (841 x 1189).

Dimensiuni formate standard (ISO B)

Seria ISO B a fost creata pentru a satisface cerintele cand intre formatele de tip A exista diferente mari.

Aplicatii standard pentru majoritatea formatelor de hartie

Standardele ISO pentru dimensiunile hartieri acopera o gama larga de formate, dar nu toate sunt folosite.Pe langa celelalte formate, A4 este cel mai folosit si practic format, folosit in aplicatiile de birou.Celelalte formate se folosesc dupa cum urmeaza:

A0,A1 – desene tehnice, postere si afise.

A2,A3 – Desene, diagrame, tabele mari.

A4 – Scrisori, reviste si brosuri, mape, cataloage, fotografii, coli cu antet.

A5 – Carnete de notite.

A6 – Vederi si felicitari.

B5,A5,B6,A6 – Carti.

C4,C5,C6 – Plicuri pentru coli A4, deschise (C4), inchise odata (C5), inchise de doua ori (C6).

B4,A3 – Ziare, acest model fiind suportat de majoritatea foto-copiatoarelor, pe langa formatul A4.

De unde provine formatul A4

Adoptat initial de DIN (Deutsches Institut fur Normung – Institutul German de standardizare) in 1922, ISO 216 stabileste dimensiunile standard internationale ale hartiei in trei categorii: A, B si C. Acest standard a fost adoptat si de catre Romania in 1949.

Standardul international ISO 216 defineste dimensiunile formatelor cunoscute sub numele de A3, A4 etc. Standardul ISO 216 se mai numeste si metric deoarece dimensiunile sunt exprimate in milimetri. De asemenea, baza acestui standard este dimenisunea A0 care are aria de 1 metru patrat. Alta caracteristica a hartiilor din seria A este raportul dintre inaltime si latime, care este de 1:1,41 (1,41 este radacina patrata a lui 2). Acest raport are un mare avantaj practic: daca impartim oricare din hartiile din seria A in 2 jumatati egale, de-a lungul unei linii mediane paralele cu latura mai scurta, jumatatile obtinute pastreaza exact acelasi raport inaltime/latime.

Astfel sunt definite si dimensiunile standard ale hartiilor din seria A: A1 este jumatatea lui A0, A2 jumatatea lui A1 s.a.m.d. Astfel, formatul cel mai cunoscut, A4 are dimensiunile de 210mm x 297mm.
Seria B este definita putin diferit: dimensiunile unui format B sunt definite de media geometrica dintre dimensiunile formatului A cu acelasi numari si cele ale formatului A urmator mai mare. De exemplu: B4 este media geometrica dintre dimensiunile formatelor A4 si A3.
Similar, seria C este definita ca media geometrica a formatelor B. Formatul C este folosit mai ales pentru plicuri.

Formatul A4 este cel mai cunoscut si utilizat in special in tarile europene. Formatul cel mai apropiat folosit in SUA se numeste Letter si are dimensiunile de 216mmx279mm

Concepția grafică și realizarea machetei.

Este necesar ca intre client și agenție sa existe o comunicare constantă pe durata proiectului. Este foarte important ca agenția să înțeleagă cu adevărat ceea ce se dorește. De aceea, o practică uzitată este completarea unui brief de creație din care să reiasă liniile generale ale proiectului. Completarea briefului este importanta deoarece de cele mai multe ori îl ajuta pe client să-și cristalizeze ideile în scris și reprezintă un instrument oficial prin care cele doua părți comunică.  După completarea briefului de creație se trece la etapa de analiză a acestuia, debriefing cum mai este denumit în termenii de specialitate, etapă în care agenția descifrează brieful și îl completează acolo unde este cazul. După debriefing se trece la realizarea machetei.

In general realizarea unei machete de pliant publicitar este formată din două elemente: realizarea conceptului grafic și DTP (desktop publishing). Pentru realizarea conceptului grafic echipa creativa se reunește într-o ședință de brain-storming unde se dezvoltă multe idei ce pot genera conceptul final.

În realizarea machetei unui pliant publicitar există câteva caracteristici de care se ține cont în mod deosebit.

• Se analizează manualul de identitate (dacă există) pentru a utiliza în mod corect imaginea de marcă sau companie.
• Se analizează publicul țintă pentru a genera un conținut accesibil segmentului vizat. De exemplu un slogan care să capteze atenția.
• Achiziționarea / sortarea /prelucrarea imaginilor.
• Expunerea mesajului cât mai clar astfel încât să fie ușor de asimilat și memorat.
• Prelucrarea informațiilor secundare.

După finalizarea propunerii, rezultatul muncii echipei de creativi este prezentată clientului și după revizuiri și modificări este acceptată ca variantă finală. Macheta variantei finale este trimisă pentru

Tipărirea pliantului.

Tipografiile au anumite cerințe în ceea ce privește machetele pentru tipar:

• Formatul documentului trebuie să fie: PDF, TIFF, PSD, EPS, AI
• Rezoluția: 300 DPI
• Modul de culoare folosit (inclusiv pentru imaginile din document): CMYK  /  CMYK + Pantone  /  Pantone

• Fișierul trimis trebuie sa se încadreze în coala de tipar: 210 x 297 mm (A4), 320 x 450 mm (SRA3),  350 x 500 mm (B3), 500×700 cm (B2), 700 x 1000 mm (B1)
• Imaginile sunt embedate în fișierul trimis
• Fonturile sunt convertite la curbe
• Culoarea textului sau a liniilor fine negre trebuie sa fie negru K, nu negru din CMYK
• Rebord (bleed) de 3 mm

  În jurul flyerului trebuie sa existe o margine exterioară de 3 mm de aceeași culoare pentru taiere.

  În afara de aceasta margine trebuie sa mai existe o margine interioara de 3 mm în care sa nu existe text.

  Aceasta margine de 3 + 3 mm este valabila pentru cele 4 laturi ale flyerului.

  De exemplu pentru un flyer A5 (dimensiune produs finit 14.8 cm / 21 cm)

  - Adăugați 3 mm pe toate cele 4 laturi ajungând la o macheta de 15.4 cm / 21.6 cm.

  - În interiorul flyerului lasati 3 mm pe fiecare latura si rezulta o zona pentru text de 14.2 cm / 20.4 cm.

După primirea machetei specialiștii din tipografie o verifică, o analizează, realizează pregătirea pentru tipar și îți trimit spre aprobare BT-ul (bun de tipar). Lucrarea intra în producție și urmează sa o primiți în termenul convenit.

Ați sesizat în expunerea de mai sus cele două entități implicate în procesul execuție și anume agenția și tipografia. Agenția este cea care propune clientului tehnologia potrivită (tipar digital, tipar offset, flexo,  rotativa, etc…), agenția este cea care propune și îl consiliază pe client în ceea ce privește suportul de print (mat, lucios, pvc, pp, pe, bopp, etc.), agenția negociază termene și prețuri pentru client, agenția urmărește bunul mers al lucrării. In cateva cuvinte, cea mai bună practică este ca agentia să gestioneze colaborarea cu tipografia scutind clientul de timp și implicare în servicii externalizabile.